Cadrul fizico-geografic

Comuna Ardusat este amplasată în partea vestică a judeţului Maramureş, la circa 25 km V - SV de municipiul Baia Mare.
 

Relieful
Întreaga comună Ardusat este situată în proporţie de 92 % în Depresiunea Baia Mare; această depresiune s-a format la confluenţa Bârsăului şi Lăpuşului cu Someşul şi este constituit dintr-o succesiune de nivele netede şi largi (lunci, terase, glacisuri piemontane), etajate între 150 şi 300 m. Depresiunea Baia Mare constituie o subunitate morfologică a Dealurilor Silvaniei - compartiment al marii unităţi a Dealurilor Banato-Crişane. Pe teritoriul comunei Ardusat este prezentă câmpia joasă sub 200 m care cuprinde luncile largi ale râului Someş, cotele de nivel frecvente în luncă fiind de cca 150 -152 m. Diferenţa de nivel între extremităţile S şi N ale teritoriului administrativ este de 5 m (pe o lungime de 8 km).
În partea vestică a teritoriului, la vest de satul Ardusat şi de râul Someş, sunt prezente Dealurile Asuajului cu înălţimi de circa 200 - 250 m, cu o cotă maximă de 259 m; sunt alcătuite din argile marnoase şi nisipuri de vârstă panoniană. Adâncirea văilor şi defrişările succesive determină ca procese de alunecare vechi, susceptibile de reactivare, să ocupe suprafeţe însemnate.
În extremitatea nordică a comunei, în prelungirea părţii joase a Depresiunii Baia Mare, se întinde Câmpia Someşului, care continuă până la vest de Cicârlău şi în dreptul oraşului Seini.

 

Geologice - terenul este caracterizat prin existenţa unor depozite aluviale de vârstă cuaternară, formate din argile nisipoase, nisipuri argiloase, pietrişuri cu interspaţii umplute cu nisip cu grosimi de 6 - 10 m. În bază se interceptează stratele de marne argiloase cenuşii compacte de vârstă panoniană cu grosimi de peste 100 m.

 

Hidrogeologice - pânza de apă freatică se interceptează la -2.50 - -4.50 m (în zona Colţirea); la -6 m (în Ardusat).
Nivelul pânzei de apă freatică este în strânsă legătură cu regimul precipitaţiilor.
Pe suprafaţa terenului datorită pachetului de argile impermeabile de la partea superioară, după ploi şi la topirea zăpezilor se formează zone cu ape stagnate suprafreatice sau la 40 - 60 cm adâncime.
Adâncimea de îngheţ este de: -0,9 m.
Seismicitate. Normativ P 100-92 privind protecţia antiseismic : zona E - coef Ks = 0,12 perioada de colţ Tc = 0,7 sec. STAS 11.100 / 93 - încadrează comuna în gradul 6 de macroseismicitate conform scării MSK - 64.

 

Clima
Clima judeţului Maramureş :
• temperat continental , cu nuanţe moderate;
• zona estică se află sub influenţa maselor de aer subpolar;
• în zona vestică se resimt influenţe oceanice;
Clima în Depresiunea Baia Mare, având o largă deschidere spre vest, depresiunea are o climă cu efecte de foehn şi procese de insolaţie ceea ce îi conferă un topoclimat favorabil dezvoltării unor plante termofile (castan comestibil).
Caracteristică a climatului - regăsită şi în Bazinul Lăpuşului: inversiuni de temperaturi prezente în anotimpul rece, în condiţii de timp anticiclonic; aceste inversiuni se menţin în nopţile din celelalte anotimpuri - ca urmare a scurgerilor de aer rece de pe versanţii limitrofi. Inversiunile sunt mai frecvente în partea cea mai joasă a Depresiunii Baia Mare, favorizând menţinerea poluanţilor în stratul de aer inferior, influenţând calitatea aerului şi a mediului înconjurător. Climatul poate fi caracterizat ca temperat continental de deal - podiş cu influenţe oceanice accentuate - ceea ce îi determină un caracter moderat.
În Ardusat, climatul Depresiunii Baia Mare se personalizează prin climatul din Lunca Someşului. În luncă, condiţiile climatice nu sunt prea variate - urmare a unei altitudini relativ constante. Regiunea se află sub influenţa circulaţiei vestice a atmosferei, cu umiditate şi precipitaţii sporite care ajung aici din Oceanul Atlantic.
Temperatura medie a aerului: uşor peste 9 grade C, spre deosebire de Dealurile Asuajului: 8 - 9 grade C.
Temperatura medie a lunii ianuarie: -2 ,-3 grade C;
Temperatura medie a lunii iulie: 18 - 20 grade C;
Precipitaţ iile anuale: sub 700 mm faţă de 800 mm în Culmea Codrului (la vest de Dealurile Asuajului).

 

Cursuri şi oglinzi de apă
Apele curgătoare de pe teritoriul comunei Ardusat aparţin Bazinului hidrografic Tisa.
Pe teritoriul comunei Ardusat, este prezent un curs important de apă curgătoare - Somşeul - cu traseu în „S", traversând partea centrală a teritoriului comunei şi formând limitele de NE şi de SV ale comunei.
Confluenţa Someşului cu Lăpuşul se află în imediata vecinătate a limitei nord-estice a comunei - spre Oraşul Tăuţii Măgherăuş. În partea sud-vestică a comunei se regăseşte confluenţa Someşului cu Bârsăul.
Someşul traversează judeţul Maramureş între localităţile Ţicău şi Seini, având o direcţie general S-N. Curge printr-o luncă largă de 2 - 3 km. La conflueţă cu Lăpuşul are un debit mediu de peste 85 m3/s. Regimul hidrografic se caracterizează prin ape mai mari primăvara (cca. 42 % din volumul total anual), cu creşteri destul de importante în perioade de iarnă (23 %).
Afluenţi ai Râului Someş - pe teritoriul comunei Ardusat:
• din zona deluroasă de la vest, primeşte afluentul de stânga, Runcul (R doi) - care traversează satul Ardusat în zona sa mediană şi circa 4 afluenţi de lungime redus, majoritatea fără nume;
• din zona de câmpie de la sud-vest, primeşte afluentul de dreapta Arieş sau Arieşel; la confluenţă, s-a format satul Arieşul de Câmp, la circa 1 km sud de confluenţa Someşului cu Lăpuşul.

 

Pedologie
1. Ardusat se situează în:
    • regiunea pedogeografic: C - banato - crişană
    • domeniul: I. argiluvisolurilor şi cambisolurilor;
    • subdomeniul: d. luvisolurilor albice pseudogleizate şi pseudogleice, soluri brune luvice şi soluri brune eu-mezobazice asociate cu soluri gleice;
    • districtul: 41, D - Câmpii joase a Someşului;
2. Eroziunea solurilor:
    • terenuri afectate de eroziune prin apă;


Resursele naturale ale solului şi subsolului
Resurse ale solului:
Zone cu teren arabil - dintre cele mai fertile din cadrul Judeţului Maramureş:
     • Ardusat - Între terasamentul CF şi Someş, începând de la 100 m de la traseul fostei CF;
     • Colţirea - Între drumul judeţean sau între gospod ăriile aliniate la drumul judeţean şi Someş, nu şi cele din zona podului peste Someş (numite covici); între drumul judeţean şi terasamentul CF;
     • Arieşul de Câmp - Între gospodăriile populaţiei şi cele două cursuri de apă (Someş şi Lăpuş), nu şi înspre Colţirea;
Alte resurse:
   • materiale de construcţii: pietriş, nisip - agregate pentru betoane, în zonele de prund ale Râului Someş;
Mod de exploatare:
   • utilizare raţională a terenurilor arabile;
   • utilizare raţional ă a materialului de construcţie din albia Râului Someş - prin intermediul balastierei existente;


Activitatea economică de bază în comuna Ardusat este reprezentată de agricultură, astfel încât din suprafaţa totală de 3.109 ha a teritoriului administrativ al comunei, terenul arabil ocupă 1.525 ha, adică 49,05% din total.
Modul de folosinţă actual al teritoriului administrativ al comunei Ardusat comunicat de Direcţia Generală Judeţeană de Statistică Maramureş şi de secretariatul primăriei este următorul: terenul arabil (1.525 ha), împreună cu păşunile (377 ha), fâneţele (296 ha) şi livezile şi viile (45 ha) însumează 2.243 ha, adică 72,14% din totalul teritoriului administrativ al comunei.
Suprafaţa pădurilor comunei Ardusat este redusă, de numai 187 de ha, adică 6,01 % din suprafaţa totală. Astfel, silvicultura nu reprezintă o activitate de sine stătătoare. Pădurile din comună au un rol de protecţie ecologică, de a împiedica eroziunea solului, precum şi de a satisface necesităţile de lemne de foc şi lucru în construcţii.