Infrastructura

Utilităţi
♦ Reţea alimentare cu energie electrică
♦ Reţea alimentare cu apă potabilă - 25,3 km
♦ Reţea de canalizare - nu este
♦ Staţie de epurare - nu este
♦ Reţea alimentare cu gaz - nu este
♦ Căi de acces - DN 1C, DJ 193, DJ 108 A, DC 85
♦ Telefonie fixă - Romtelecom
♦ Telefonie mobilă - Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp
♦ Acces internet, prin operatorul de telefonie fixă şi prin operatorii de telefonie mobilă
♦ Sistem de transport în comun, prin operatori privaţi
♦ Colectarea deşeurilor este realizată de operatori privaţi.
 
1. Infrastructura de transport
Infrastructura rutieră
     În comună    În judeţ
 Cale de acces principală în comună - de interes  judeţean care traversează comuna Ardusat (satele  Colţirea şi Ardusat) şi asigură legătura comunei cu  DN 1C;  DJ 193 -  Lungime  9.2 Km
DJ 193 - Lungime 13,167 km;
 Limita jud. Satu Mare - Ardusat - Colţirea - Hideaga ( DN 1C );
 Cale de acces de interes judeţean - care se formează  din capătul sudic al satului Ardusat (din DJ 193) şi  face legătura cu limita Judeţului Sălaj, traversând 2
 comune şi un oraş (Fărcaşa, Sălsig, Ulmeni); este o  cale importantă pentru comunele Fărcaşa şi Sălsig  situate dincolo de Someş - întrucât nu există pod  peste Someş decât la Ardusat şi la Ulmeni.
DJ 108 A - Lungime 1,17 Km; 
DJ 108 A - Lungime 28,49 km;
 Ardusat (DJ 193) - Buzeşti -  Tămaia - Sârbi - Fărcaşa - Gârdani  - Sălsig - Tohat - Ulmeni - Ţicău -  Limita jud. Sălaj;
 Căi de acces de interes local: Asigură în cadrul UAT  Ardusat, legătura cu satul Arieşul de Câmp. Se formează  din DJ 193 (dintre cele două sate) şi se încheie în zona  centrală a satului Arieş. 
DC 85
DJ 193 - Arieşul de Câmp,
Lungime 2,1 Km 
 DC 85 - Lungime 2,1 km
 DJ 193 - Arieşul de Câmp 
 

Transportul călătorilor este asigurat de:
♦ transportul de tranzit:
     • autobuz - 1 cursă pe zi Baia Mare - Satu Mare
     • autobuz - 1 cursă pe zi Baia Mare - Zalău
     • autobuz - 1 cursă pe zi Baia Mare - Oradea
     • autobuz - 2 curse pe zi Baia Mare - Poiana Codrului (obiectiv producţie în Judeţul Satu Mare)
     • autobuz - 1 cursă pe zi Baia Mare - Băiţa de sub Codru
     • microbuz - 3 curse pe zi Baia Mare - Ulmeni

♦ transport de legătură a comunei Ardusat cu municipiul reşedinţă de judeţ:
     • microbuz - 1 cursă pe zi Baia Mare - Ardusat (contractat de Primărie pentru personal învăţământ);
    • căi rutiere forestiere (conform planului de amenajare silvică elaborat în cadrul RNP „Romsilva") - nu sunt menţionate drumuri forestiere în cadrul UAT Ardusat.
    • căi rutiere de acces la terenurile agricole şi silvice - situate în lunca Someşului şi a Lăpuşului şi în zona de dinspre Dealul Contaniţa din cadrul UAT Ardusat (drumuri de pământ în lungime totală de circa 30 km);
     • străzi secundare în intravilanul existent: 27 km - conform listei domeniului public.


Disfuncţionalităţi:
La traversarea localităţilor Ardusat şi Colţirea, de-a lungul DJ 193, se remarcă:
♦ distanţa între garduri sau construcţii nu se încadrează în norma de 24 m conform cadrului legal; acest fapt urmează a fi implementat odată cu extinderea intravilanului de-a lungul drumului judeţean DJ 186;
♦ circulaţia pietonală este ştrangulată pe unele tronsoane, fiind periclitată de fluxul de autovehicule;
♦ unele construcţii sunt afectate de trepidaţiile generate de traficul greu;
♦ în satul Colţirea, drumul judeţean DJ 193 are un traseu sinuos, deşi localitatea este aşezată pe teren plat;

Infrastructura feroviară
În Ardusat există terasament de cale ferată îngustă: calea ferată care asigură legătura dinspre linia CF Baia Mare - Jibou, înspre Satu Mare (pe ruta Satulung - Ardusat - Valea Vinului - Homorodu de Jos - Ardud - Terebeşti - linia CF Satu Mare - Oradea), a fost distrusă de inundaţiile din anul 1970. Cea mai apropiat staţie CFR se află în municipiul Baia Mare, la 25 km.
Infrastructura aeriană
Cel mai apropiat aeroport: Baia Mare, la 36 km.


2. Alimentarea cu energie electrică
Toate localităţile comunei Ardusat sunt electrificate, fiind alimentate cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional, prin linii electrice aeriene de joasă şi medie tensiune (LEA 20 KV), iar apoi distribuţie locală în joasă tensiune prin intermediul posturilor de transformare şi linii electrice aeriene de joasă tensiune (0,4 KV).


3. Sistemul de alimentare cu apă
Sursa de apă a comunei - pentru populaţie şi activităţi economice - o constituie acviferele subterane de mare adâncime - cca. 270 m - în satul Ardusat. Debitul sursei existente este de 4 l/s; apa de mică adâncime nu a corespuns condiţiilor de potabilitate. În celelalte sate componente, sursa de apă o constituie stratul freatic de mică adâncime - fântânile proprii. În raport cu nevoile existente, sursa din straturile de mare adâncime, este suficientă pentru nevoile populaţiei şi ale activităţilor economice.
Calitatea sursei de apă: întrucât este semnalată prezenţa hidrogenului sulfurat în apă, este nevoie de staţie de tratare a apei; în prezent, sistemul centralizat existent nu este prevăzut cu instalaţii de potabilizare.
Localitatea Ardusat dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă realizat pe baza proiectului de execuţie nr. 101/2/1996 şi a Avizului de gospodărire a apelor nr. 142/30 dec. 1993 - la nivel de cişmele stradale.
Sistemul existent constă în prelevarea unui Q zi maxim de 3.5 l/sec. apă prin intermediul unui foraj cu H = 270 m echipat cu 2 electropompe, reţea de conducte (refulare şi distribuţie) inelară, parţial ramificată, cu hidranţi de incendiu subterani.
Nevoile existente sunt acoperite în proporţie de 80 % din sistemul centralizat şi restul din surse proprii (fântâni publice, fântâni proprii) în satul Ardusat.
Instituţiile publice şi agenţii economici utilizează sursa de apă existentă; una din întreprinderile de prelucrare carne (abator) şi o cabană au surse suplimentare de apă - din puţ propriu.
În satele componente, sursa de apă o constituie fântânile situate în curţi şi incinte.


4. Sistemul de canalizare
Canalizarea menajeră: comuna Ardusat nu dispune de un sistem centralizat de colectare, transport şi epurare a apelor uzate menajere; dispune de un proiect faza SPF „Canalizare menajeră a localităţii Ardusat" elaborat de S.C. AQUAVITA S.R.L. în anul 1994.
În prezent, o parte din instituţiile publice din satul Ardusat au instalaţii interioare de canalizare, cu bazine vidanjabile. Unităţile de producţie au fose septice sau staţii de epurare cu evacuare în canale de desecare sau în emisari naturali. Societatea în funcţiune cu profil de sacrificare animale pentru carne, are staţie de epurare mecano - biologică cu decantor longitudinal (până în anul 2006 a avut bazin vidanjabil şi fosă septică cu deversare în emisari învecinaţi). Instalaţia de mixturi asfaltice are bazin de decantare, balastiera are decantoare pentru reţinerea suspensiilor, apele limpezite de la ambele unităţi, fiind deversate în Someş.

În toate cazurile de locuinţe sau unităţi de capacitate redusă, instalaţiile locale de epurare existente, nu asigură indicatori de evacuare conform standardelor în vigoare, nu au tehnologii performante sau treapta terţiară de epurare (dezinfecţie), fapt ce face ca în anotimpul cald să fie prezente mirosuri neplăcute şi să fie favorizată înmulţirea insectelor. Evacuările de la camerele de baie ale locuinţelor, sunt dirijate în unele cazuri, în şanţul stradal sau în şanţuri de delimitare a proprietăţilor.
Canalizarea pluvială: scurgerea apelor pluviale se face în mod natural, colectarea, transportul şi dirijarea lor făcându-se prin intermediul rigolelor şi şanţurilor de scurgere, care de regulă urmăresc trama stradală.


5. Gestionarea apelor uzate
La nivelul comunei Ardusat nu există un sistem care să asigure gestionarea apelor uzate. Inexistenţa reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare are ca efect lipsa unui sistem pentru gestionarea apelor uzate. De asemenea, nu putem vorbi nici despre o sistematizare eficientă a rigolelor pentru evacuarea apelor pluviale.


6. Energia termică
Combustibilul folosit pentru încălzire, în fiecare din cele 3 localităţi ale comunei este lemnul de foc, care se asigură pe plan local, în colaborare cu autorităţile silvice. De asemenea, pentru obţinerea apei calde menajere şi pentru prepararea hranei, se foloseşte tot lemnul de foc. Un alt tip de combustibil folosit pentru prepararea hranei, mai ales pe perioada verii, este gazul lichefiat, înmagazinat în butelii.


7. Alimentarea cu gaze naturale
În localităţile componente ale comunei Ardusat nu s-au finalizat lucrările de introducere a alimentării cu gaze naturale pentru gospodăriile individuale şi pentru dotările aferente. Există studii şi proiecte demarate pentru introducerea gazelor naturale în localităţi, însă lucrările au stagnat.


8. Gospodărirea comunală şi gestionarea deşeurilor
Deşeuri menajere
Serviciul de salubritate este asigurat de Primăria comunei, care a contractat servicii de salubritate de la operatori privaţi. Modul de colectare de către cetăţeni şi agenţi economici se realizează în recipiente proprii.
Colectarea din cele trei localităţi se realizează prin intermediul serviciului Primăriei, cu un tractor cu remorcă. Intervalul de colectare a deşeurilor este săptămânal.
Amplasamente ale rampelor provizorii:
♦ Ardusat: la cca. 730 m nord de zona de locuit situată în extremitatea nordică a localităţii Ardusat; amplasamentul este situat pe păşunea aflată în afara limitei nordice a intravilanului propus prin prezentul PUG;
Rampa are amenajată (excavată) o cavitate, şanţ perimetral, în prezent se realizează împrejmuirea şi drumul de acces;
 Colţirea: la cca. 470 m vest de zona de locuit a localităţii Colţirea; amplasamentul este situat în zona de teren dintre sat şi Râul Someş, la cca. 400 m de malul râului; în prezent, rampa este parţial amenajată;
♦ Arieşul de Câmp: rampa neamenajată a funcţionat anterior anului 2005, în partea nordică a localităţii, în vecinătatea ultimei străzi a satului (cu direc_ie EV, cu acces spre Râul Someş); rampa a fost situată la cca. 320 m faţă de malul râului; în prezent este dezafectată;
Terenurile aferente acestor depozite provizorii, vor fi redate în circuit agricol, odată cu soluţionarea gestionării deşeurilor la nivel judeţean.
Deşeuri industriale:
♦ rumeguş (deşeuri de lemn) rezultate din prelucrarea brută şi superioară a lemnului: în localitatea Ardusat, funcţionează firma „Nens" - cu circa 200 angajaţi, pe o suprafaţă de circa 2,2 ha, având ca obiect de activitate „debitare şi uscare lemn, fabrica_ie mobilier"; deşeurile de lemn rezultate, sunt predate unei firme din judeţul
învecinat Satu Mare - care valorifică materialul ca şi materie primă (pentru producerea de „brichete"); în localitate mai există o unitate punctuală de prelucrare brută a lemnului; cantităţi reduse de rumeguş sunt depuse în groapă în incinta proprie - acoperită cu pământ; cantităţi mai mari, sunt transportate la rampa de deşeuri menajere a localităţii;
♦ borhot de la 3 horincii (activitate tradiţională în mediul rural, de obţinere a rachiului din fructe); până în prezent, aceste reziduuri ale procesului de producţie, au fost deversate parţial sau total în ape curgătoare: în Râul Someş, în Pârâul Arieşel, în afluent fără nume cu preluarea în canale de desecare dirijate spre R. Someş;
♦ resturi animaliere rezultate din activitate de abator (în prezent funcţionează două unităţi - S.C. Ghitta şi unitatea S.C. MEZEL-CO - are contract cu PROFAN DEJ); aceste resturi sunt neutralizate în cadrul unui crematoriu (cel mai apropiat fiind în Cluj);


9. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii
Localităţile din comuna Ardusat sunt conectate parţial la sistemul naţional de telefonie fixă prin centrale telefonice. Reţelele telefonice sunt realizate cu circuite aeriene şi cabluri montate pe stâlpi de lemn.
Spre deosebire de limitările şi constrângerile impuse de telefonia fixă, localităţile comunei Ardusat dispun aproape în totalitate de acoperire, cu semnal de comunicaţii, oferită de operatorii de telefonie mobilă Vodafone, Orange, Cosmote şi Zapp.
Tehnologia informaţiei a pătruns tot mai stringent în viaţa locuitorilor comunei; gradul cel mai ridicat de achiziţie şi utilizare a echipamentelor informatice îl deţine localitatea Ardusat.
Accesul la internet al locuitorilor comunei este asigurat prin intermediul reţelei de telefonie fixă, Romtelecom, precum şi prin intermediul serviciilor mobile de conectare la internet, disponibile la operatorii de telefonie mobilă Vodafone, Orange şi Zapp.