Cadrul demografic

Colectivitatea umană răspândită pe teritoriul comunei Ardusat, în cele trei localităţi componente, cu o populaţie de naţionalitate română, este atestată documentar, potrivit Monografiei Localităţilor din Transilvania a lui Coriolan Suciu, într-o perioadă circumscrisă între anii 1231 -1405.
La recensământul din anul 1930, populaţia comunei este compusă din: 2294 locuitori, din care 1943 români, 120 maghiari, 82 evrei şi 133 ţigani.
Prima atestare documentară a localităţii Ardusat a fost în anul 1231 sub denumirea de Erdezat. În anul 1424 satul aparţine familiei Dragfi, în 1569 se menţionează că Ardusatul era sub denumirea „Voevodatul Ardusatul Românesc", iar în 1575 din Voevodatul Ardusatului făceau parte satele: Pomi, Aciua, Borleşti, Crucişori, Arieşu de Câmp, Fărcaşa şi Sîrbi.
În anul 1768 în Ardusat i-a fiinţă o şcoală pentru români, iar în 1770 erau învăţători: Ioan Buda în Ardusat, Simion Pop în Arieşul de Câmp şi Jtefan Dragoş în Colţirea.
În 1810 contele Degenfeld - cumpără moşia Ardusat-ului, pe care o stăpâneşte până în anul 1944.
 
Populaţia comunei Ardusat la recensământul din anul 1992 era de 2461 locuitori, pe localităţile componente comunei fiind reprezentându-se astfel: Ardusat 1765 locuitori, Arieşul de Câmp 305, iar Colţirea 391 locuitori. Componenta etnică a comunei se prezenta astfel: 1731 români, 9 maghiari, 1 german, 2 ţigani şi un ucrainean.

 

Populaţia comunei Ardusat - conform recensământului din 2002 număra 2570 de locutori după cum urmează:
     ♦ Ardusat - 1841
     ♦ Arieşul de Câmp - 283
     ♦ Colţirea - 446
Populaţia stabilă, după religii în anul 2002 se prezintă astfel:

     • ortodoxă - 2337 persoane

     • romano-catolică - 17 persoane

     • greco-catolică - 85 persoane

     • reformată - 7 persoane

     • baptistă - 2 persoane

     • penticostală - 100 persoane

     • alte religii - 9 persoane.

 

În cadrul resurselor de muncă se disting mai multe segmente:
Populaţia activă - persoane apte de muncă, situate într-un anumit cadru de vârstă, care pot furniza forţa de muncă necesară procesului productiv. În cazul comunei Ardusat avem o populaţie activă de aproximativ 1500 de persoane;
Populaţia ocupată - cei care participă la procesul productiv sau activităţi colaterale lui (populaţia ocupată a comunei Ardusat este de 512 angajaţi, antreprenori, agricultori, etc);
Populaţia şomeră - neocupată, 39 de persoane - care deşi este aptă de muncă, rămâne în afara pieţei muncii. Ramânerea în afara pieţei muncii şi astfel apariţia şomajului, poate să fie determinată de un excedent al forţei de muncă, comparativ cu oferta, cum este şi cazul comunei Ardusat, să fie determinată de o situaţie de dezechilibru economic, unde din nou comuna Ardusat se încadrează, în sensul că economia locală este relativ dezvoltată, având un potenţial de creştere semnificativă. Acest şomaj determinat de dezechilibre economice poate conduce la un şomaj cronic, cu efecte negative asupra pieţei muncii şi cu pierdere de resurse umane, datorită neutilizării lor.
Persoanele în afara vârstei de muncă şi cele cu diverse incapacităţi de muncă, formează:
Populaţia inactivă - care se structurează astfel:
♦ preşcolară - 94 persoane
♦ şcolară (elevi/studenţi care se află în îngrijirea părinţilor şi în sistemul educaţional) - 208 persoane
♦ pensionari - 850 persoane
♦ persoane cu handicap sau persoane cu dizabilităţi - 25 persoane.